Timp de citire: 2 minute

Am avut o revelaţie înfricoşătoare de curând: cele mai rele metode de tortură asupra unui om sunt legate de somnul lui, de mâncare şi de nevoile fiziologice. De ce este înfricoşătoare revelaţia? Pentru că astea sunt şi cele mai stricte lucruri pe care le impunem copiilor. Cu toţii ştim replici celebre ca: „Nu te ridici de la masă până nu mănânci tot din farfurie.”, „Stai acolo în pat, nemişcat şi cu ochii închişi, pentru că trebuie să adormi.”, „Stai pe oliţă că trebuie să faci caca.”. Poate că acel copil e sătul şi noi nu putem aprecia exact dimensiunea stomăcelului lui. Poate că este foarte obosit şi agitat, iar a-l obliga să stea nemişcat atunci când el nu se poate autolinişti, este total ineficient. Poate că nu simte nevoia să își facă nevoile acum, sau poate e chiar constipat şi obligaţia de a sta pe oliţă nu poate decât să îl frustreze sau inhibe.

Totuși, eu credeam că în ziua de azi nu prea mai se mai folosesc astfel de metode. Până zilele trecute când am asistat la o scenă diafană în aparenţă, dar foarte aproape de niște scene de groază tipice. Să vă povestesc.

Erau în parc o mamă, o bunică şi doi copii: o fetiţă de 1 an şi ceva şi un băieţel de 3-4 ani. Toate au fost bune şi frumoase: veselie, joacă, sarcini împărţite eficient între mamă şi bunică, distracţie. Până a sosit ora gustării. Atunci, mama a pus-o pe fetiţă în cărucior şi a început să îi dea să mănânce dintr-un iaurt, iar bunica a început un maraton prin parc, în încercarea de a-i da băieţelului bucăţele de fructe dintr-o caserolă. Au avut succes amândouă. Copiii au mâncat tot fără proteste, moment în care bunica a devenit de-a dreptul euforică:

– Bravoo! Nota 10 la amândooi! Aţi mâncat tot! Vreți şi apică?

Nici unul dintre copii nu a răspuns, dar asta nu a fost o problemă pentru bunică. A luat sticla cu țuțuroi şi i-a pus-o la gură fetiței. A strâns cu putere de ea, fără să o lase pe ea să tragă, motiv pentru care fetiţa s-a înecat cu apa prea multă ce tâşnise în gura ei.

– Înecăcioas-o! a sosit imediat apostrofarea bunicii, în timp ce mama o ridica pe fetiţă din căruciorul uşor înclinat pe spate, pentru a o ajuta să își revină.

Dar bunica era de neoprit. S-a dus la băieţel şi i-a băgat şi lui țuțuroiul în gură, strângând din nou cu putere de sticlă. Băietelul, așa cum deja era de aşteptat, încearcă să înghită, dar apa e prea multă, așa că izbucneşte într-o tuse violentă împroscând-o pe bunică cu apă. Acesteia nu i se pare nimic în neregulă la metoda ei, în schimb e nedumerită de faptul că ambii copii manifestau deja o indisciplină de la ceea ce trebuia să fie un final de gustare perfect.

– Ce-aveți de vă înecaţi amândoi?

Dar nu își bate capul să-şi observe propria greşeală, este fericită că au mâncat tot şi că au băut apă atunci când le-a spus ea.

Eu eram stupefiată. Curată tortură! Parol!

Sursa foto: http://www.istockphoto.com/photo

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.