Uh! E super să pleci în vacanţă! Dar când te întorci, parcă ai de muncit cât să recuperezi toate zilele libere în care te-ai relaxat. Am fost plecaţi două săptămâni şi ne-a luat două zile să aduc lucrurile într-un stadiu cât de cât echilibrat, astfel încât să avem unde să dormim, ce să mâncăm şi unde să ne jucăm. Am despachetat şi am spălat rufe. Am făcut cumpărături şi am făcut mâncare. Am desfăcut jucăriile care rămăseseră acasă, pentru că îi era dor copilului de ele, apoi le-am strâns cât să pot da cu aspiratorul (pentru că, o mamă cam obsedată ca mine, se gândea că în astea două săptămâni de absenţă s-a aşezat o grămadă de praf). A trebuit să conving copilul să se spele pe cap şi apoi să îl spăl efectiv, împreună cu tot ritualul de baie cu spumă, cu toate jucăriile băgate în spumă şi spălate temeinic, cu căni de apă cu spumă oferite de fiică-mea şi pe care a trebuit să le „beau” şi, apoi cu strângerea fiecărei jucării în parte şi așezarea la loc. Numai asta mi-a luat vreo 2 ore. Şi sigur va mai dura vreo săptămână să punem totul la loc şi să ne intrăm în rutina obişnuită.

Dar astăzi nu fac nimic. Vreau să stau, să citesc, să mă uit la filme, să mă joc cu copilul şi să mă relaxez fără nimic programat. De mâine încep un proiect foarte important pentru mine şi pentru viitorul meu: încep un program care mă va ajuta să slăbesc şi să nu mă mai îngraş niciodată la loc. De fapt am început acest program de vreo 3 luni, dar de mâine introduc şi componenta de slăbire. Este vorba despre schimbarea completă a obiceiurilor alimentare (pe care am început-o de 3 luni) şi de suplimentarea cu produse Herbalife, pe care o voi introduce de mâine. În ultimul an am luat-o razna rău cu dulciurile şi cu mâncarea în cantităţi mari, asociată cu sedentarismul specific celor care stau acasă, şi am cam luat proporţii. Așa că a fost nevoie de o perioadă mai lungă să îmi educ gustul prin înlocuirea zahărului, să îmi reantrenez voinţa prin practicarea postului alimentar, dar, cel mai important lucru a fost să îmi găsesc motivaţia pentru a susţine aceste obiceiuri toată viaţa. Mi-am analizat foarte bine starea fizică, exterioară şi interioară, şi am realizat că, în acest fel, nu pot fi mama pe care mi-o doresc pentru copilul meu. Nu mai am vitalitate, nu pot alerga cu ea atât cât vrea şi când vrea, uneori evit să mă aşez pe covor lângă ea pentru că îmi este greu să mă ridic după aceea. Apoi, după 8 ani de lucru în domeniu, şi de instruire cu reputaţi medici nutriţionişi (şi nu numai) ştiu foarte bine cât de mult rău poate face pe termen lung grăsimea în organism. Am un copil mic care are nevoie să îi fiu alături mult timp şi într-o stare bună de sănătate. M-a întrebat cineva dacă voi putea accepta o viaţă fără dulciuri şi dacă nu mi se pare prea radical şi de nerealizat acest stil de viaţă. În primul rând nu voi avea o viață fără dulciuri. Doar că nu voi mai mânca în fiecare zi dulciuri rafinate. Le voi înlocui cu fructe, proaspete sau uscate, (pe care oricum le mâncam și până acum) și voi mânca dulciurile preferate ocazional. De fapt nu voi renunța la nimic din ce îmi face plăcere, ci voi introduce disciplina alimentară. Nu voi mai mânca emoțional, voi micșora ușor cantitatea de alimente de la o masă și mă voi ajuta de suplimenții de la Herbalife, pentru a scădea numărul de calorii. Dar mai multe detalii o să vă dau după prima lună de program.

1

V-am împărtășit special despre acest plan al meu, pentru momentele în care o să fiu tentată să renunț. Atunci mă voi gândi că deja o mulțime de oameni știu despre asta și, mai de rușine, mai de integritate, voi fi obligată să nu renunț.

Să îmi țineți pumnii!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.