Timp de citire: 3 minute

pink-1635387_640Ora era doar 16.30 – 17.00, dar afară era deja întunericul și umezeala specifice sfârșitului de noiembrie. Mă mutasem în Galați de doar câteva luni și deschisesem un birou acolo. Dar mergeam o dată pe săptămână și la biroul din Brăila, uneori cu soțul (pentru că lucram împreună), alteori singură. În seara aceea eram singură și, deși făceam doar 15 minute cu microbuzul între cele două orașe, preferam să vorbesc la telefon în acest timp, ca să nu mă plictisesc. Vorbeam cu sora mea și îmi povestea că a descoperit o carte genială, în care este descrisă o metodă hawaiiana de purificare mentală, cu ajutorul căreia, un medic psihiatru a vindecat aproape toți bolnavii dintr-o secție de psihiatrie a unui spital în care lucra la acea vreme. Din acel motiv s-a și desființat acea secție, după ce a rămas fără pacienți. Acea metodă pleacă de la ideea că toți suntem interconectați la nivel energetic și ne influențăm unii pe alții. El merge până într-acolo încât spune că, și dacă auzim un lucru rău despre cineva, înseamnă că ceva din noi are legătură cu ce i se întâmplă, așa că, dacă ne purificăm noi, putem ajuta acea persoană.

Mă făcuse curioasă în legătură cu acea carte, și o tot întrebam detalii. Nici nu am realizat când se oprise microbuzul și a trebuit să cobor. Așa că, uitându-mă dezorientată în jur, o opresc din povestire și îi spun:

– Stai puțin, că am coborât din microbuz și mă aflu într-o intersecție cu care nu m-am obișnuit încă. Iar întunericul ăsta nu mă ajută deloc. Nu reușesc să îmi dau seama unde este stația de autobuz ca să ajung acasă.

– Ha! Ha! Dacă mi-ai spus asta, înseamnă că, la un anumit nivel, eu te-am influențat, deci trebuie să mă purific pentru tine – mi-a spus ea.

Am aprobat-o amuzată și mă tot uitam în jur, încercând să mă orientez.

Nu au trecut nici 30 secunde că aud niște pași in spate și simt o bătaie pe umăr. Un domn între două vârste, îmbrăcat cu o geacă de fâș, îmi spune:

– V-am auzit că vorbeați la telefon și spuneați că nu știți unde este stația de autobuz. Uite, este exact peste drum.

Wow! Oare chiar a functionat purificarea sora-mii?! I-am mulțumit omului uimită și am continuat discuția cu ea. Eram amândouă la fel de impresionate. Ea nu citise decât puțin despre această metodă, iar eu de-abia auzisem despre ea. Privisem totul cu amuzament, dar întâmplarea aceasta clar m-a făcut curioasă să citesc și eu cartea și să aplic această tehnică.

Cartea se numește „Zero limite” și este scrisă de Joe Vitale împreună cu acel medic, Ihaleakala Hew Len.

Am citit apoi și eu cartea și mi-a plăcut foarte mult. Am înțeles mai bine conceptul și am început să aplic metoda. Nu am reușit din prima, dar puțin câte puțin, am mai descoperit și alte explicații și acum o aplic în tot felul de situații: așa găsesc locul de parcare în fața blocului, îmi calmez nervii, îmi adorm copilul, îmi vindec vreo răceală sau atenuez vreo durere (a mea sau a altuia), atrag zarurile potrivite când joc Catan, atrag anumite sume de bani când am mare nevoie de ei (din păcate reușesc doar sume mici deocamdată), și m-a ajutat foarte mult chiar și în travaliu, în timpul nașterii.

Mi se pare o carte genială. Și, mai nou a apărut și o continuare, scrisă doar de către Joe Vitale: „Starea zero”. Pe aceasta nu am citit-o, dar sper să reușesc în curând.

V-am făcut curioși? Spor la citit! ?

Sursa foto: https://pixabay.com/en/pink-sky-peaceful-sunset-clouds-1635387/

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.