La Centrul Educaţional „Cursuri Copii Ploieşti” am mers de câteva ori. Am fost în vizită la prietena mea Florentina. V-am mai povestit despre ea.

 

 

Îmi place foarte mult să vin aici. Este un spaţiu luminos, colorat şi pozitiv. Aş putea spune că are o vibraţie specială. Astăzi sunt din nou aici şi, lângă o cafea, deschidem subiectul despre învățarea limbii engleze.

Eu o ştiu pe Florentina de mult timp şi ştiu că, în cadrul Centrului pe care îl coordonează, oferă cursuri din sfera dezvoltării personale. Ştiam şi despre cursurile de engleză, dar nu am cerut niciodată detalii. Chiar mă minunam în sinea mea că face astfel de cursuri, care nu credeam că ar avea ceva în comun cu dezvoltarea personală. Sinceră să fiu, credeam că aceste cursuri sunt doar un produs secundar, oferit pentru că se cere şi pentru a atrage clienţi. Scuze Flori. Acum ştiu că eram doar o ignorantă.

De fapt, pe măsură ce ea îmi povestea despre aceste cursuri, deveneam din ce în ce mai fascinată de subiect şi mai entuziasmată. Cu toţii, cred, am făcut vreodată pregătire la ceva în viaţa noastră. Eu îmi amintesc, cu sentimente predominant negative, de ședințele de pregătiri la diverse materii, unde un profesor se tot chinuia să ne bage informaţii în cap pentru examenele pe care urma să le susținem. Uneori am fost singură la profesorul respectiv (şi vă mărturisesc că eram îngrozitor de plictisită), alteori eram 2 copii sau mai mulţi. Totul era exact ca la şcoală, doar că eram mai puţini într-o grupă şi, poate, reușeam să punem mai multe întrebări. Însă era la fel de plictisitor şi anevoios. Cel puţin eu așa percepeam.

Flori mi-a deschis, însă, o altă perspectivă asupra învăţării limbii engleze. Aici se împrumută din tehnicile NLP şi se utilizează activităţi non-formale (joacă, filmulețe, arts&crafts, tabla inteligentă e-beam, etc). „Copiii se joacă, de exemplu, Macao, şi nici nu ştiu când au învăţat să numere până la 25 în engleză”, îmi mărturiseşte Adriana, proiect manager în cadrul Centrului.

Apoi îmi aduce niște farfurii de carton pe care sunt lipite decupaje dintr-o revistă de Kaufland. Adriana mă lămureşte: „Azi, s-a folosit metoda arts&crafts şi au avut tema „Mâncare mediteraneană”. Copiii au decupat poze cu mâncare italiană, spaniolă, portugheză şi le-au lipit pe aceste farfurii. Au învăţat o mulţime de lucruri despre arta culinară mediteraneană, au învăţat geografie discutând despre acele ţări, iar despre engleză nici nu mai vorbesc. Oricum la aceste cursuri se vorbeşte doar în această limbă. Dacă un copil nu înţelege ceva, i se explică tot în engleză.”

 

 

Wow! Eram foarte încântată de ceea ce auzeam. Îmi dau seama cât se distrează un copil la aceste cursuri. Bineînţeles că nu sunt obligaţi să stea fiecare în banca lui. Dealtfel nici nu există bănci. Jocul şi mișcarea îi ajută să asimileze mult mai repede informaţiile.

În cadrul cursului se urmăreşte dezvoltarea a 4 abilităţi: ascultat, citit, vorbit, scris. Nu se predau lecţii separate de gramatică, ci ea se învaţă în context. De asemenea, o grupă are maxim 8 copii. Informațiile se asimilează mai bine într-un grup dinamic, conversând liber în fiecare moment.

Au avut la un moment dat, la curs, o fetiţă care făcuse acasă 5-6 ani de pregătire, cu un profesor personal. Deşi înţelegea limba, părinţii nu reuşeau să o determine să converseze în nici o situaţie. Vorbeau cu ea prin casă în engleză sau mergeau în străinătate, dar ea refuza sistematic să vorbească altfel decât în română. Au fost sceptici când au venit la Centru. Se gândeau că aici, fiind 8 copii într-o grupă, nu va avea nimeni timp să îi descopere cauza acestei slăbiciuni. Însă, datorită sistemului de instruire foarte bine pus la punct, în doar 2-3 luni deja fetiţa vorbea în engleză peste tot.

Un alt aspect care mi-a plăcut foarte mult, şi pe care nu îl găseşti într-un sistem de cursuri tradiţional, este faptul că se pune accent pe două lucruri: evaluarea precisă a copilului şi consilierea părintelui în privinţa problemelor întâmpinate în plan educaţional.

Un curs este conceput pe mai multe nivele de dificultate, în funcţie de vârsta copiilor şi de nivelul de cunoştinţe de limbă engleză pe care le au. Ritmul de participare la curs este de o zi pe săptămână, timp de 2 ore, pe parcursul întregului an şcolar. În decursul unui an, un copil primeşte pregătirea necesară pentru a trece de la un nivel la altul. Evaluarea copiilor este foarte importantă, pentru că, unii evoluează mai repede şi atunci sunt trecuţi în altă grupă, mai avansată. Nici un copil nu stagnează. Toţi evoluează în ritmul lor.

 

 

Am întrebat, așa cum ar face orice părinte, care este rata de reuşită în urma participării la aceste cursuri. Ceea ce am aflat mi-a servit drept o lecţie importantă. Deh! Eu vin din sistemul tradiţional, unde copiii sunt împărţiţi în copii buni şi copii mai puţin buni. Unii iau examene şi reușesc, ceilalți rămân undeva la coada … clasei (iniţial) şi a societăţii într-un final. Flori şi Adriana mi-au explicat că aici nu este așa. Toţi copiii sunt evaluaţi, şi pregătiţi adecvat înclinaţiilor lor.

Este adevărat că unii dovedesc mai mult talent în asimilarea unei limbi străine. Ei au rezultate mai rapid şi pot trece prin mai multe nivele, într-un timp mai scurt. Alţii, pur şi simplu nu au înclinaţii în acest sens şi necesită expunerea la această limbă pentru un timp mai îndelungat, pentru a putea trece la următorul nivel de dificultate. Nu înseamnă că sunt copii mai slabi. Poate că ei sunt mai buni la matematică. Sau poate au înclinaţii sportive. Cert este că şi părinţii sunt consiliaţi în a-şi privi copiii în această manieră pozitivă şi primesc sfaturi drspre cum să-i ajute să facă faţă cerinţelor sistemului nostru de învățământ, care nu se ocupă deloc de individualitatea copiilor. Părinţii află cum să-i ajute să facă temele cu plăcere sau să înveţe, chiar şi la materiile ne-preferate.

 

 

Singurele situaţii apar atunci când părinţii nu pot trece peste spiritul competitiv în care au fost crescuţi şi pun o presiune nesănătoasă pe copil.

Mi-a dat două exemple relevante în acest sens.

Au avut, la un moment dat un copil, adus de părinţi la una din grupele avansate. Era un copil extaordinar, dar fără înclinaţii către limbile străine. A evoluat foarte mult în cadrul Centrului. A învăţat şi s-a distrat, dar la final trainerul le-a comunicat părinţilor că nu este pregătit pentru nivelul la care a fost adus. Le-a sugerat părinţilor să-l lase să dea examenul Cambridge (căci da, este un centru acreditat în acest sens, dar voi vorbi pe viitor despre asta) la un nivel inferior decât cel la care își doreau părinţii. Ar fi putut să se pregătească în continuare şi ar fi luat mai târziu şi examenul pentru nivelul următor. Pur şi simplu el făcea parte din categoria copiilor care ar mai fi avut nevoie de niște ore de pregătire în plus. Pe de altă parte, la simulările făcute pe parcursul anului, trainerul a observat că acel copil nu era pregătit nici din punct de vedere psihologic, pentru un examen. Se pierdea şi obţinea scoruri mai mici decât cunoștințele lui. Părinţii, însă, nu au ţinut cont de aceste sfaturi. Ei ştiau una şi bună: copilul lor s-a pregătit un an şi trebuie să reușească să ia examenul la nivelul la care ei îşi doreau. Bineînţeles că rezultatul a fost exact așa cum estimase trainerul. Chiar şi așa, copilul a putut să continue să acumuleze informațiile şi va putea trece şi la nivelul avansat. Doar că orgoliul nestăpânit al părinţilor a pus o presiune nefirească asupra lui, şi l-au făcut să cunoască gustul amar al unui eșec pe care nu era nevoie să îl cunoască.

Un alt caz, a fost al unei fetiţe foarte talentate şi foarte pasionată de limba engleză. Sunt necesare 120 de ore de pregătire pentru a trece de la un nivel la altul. Dar ea s-a expus la această limbă şi în afara cursurilor din Centru. Acasă, se uita la filme nesubtitrate şi asculta multă muzică. Astfel că, la sfârșitul anului, trainerul i-a informat pe părinţi că a evoluat un nivel şi jumătate în tot acest timp, şi că îi mai sunt necesare doar câteva ore de pregătire în plus şi va putea da examenul la un nivel superior faţă de cel la care se aşteptau. Exact acest lucru au şi făcut. Ea acum vine în continuare şi tot trece de la o grupă la alta pentru că avansează mai repede decât ceilalți.

Mi s-a părut genial că există un astfel de loc, unde fiecare este privit separat şi este sprijinit, exact după aptitudinile şi capacităţile lui, să-şi atingă potențialul maxim.

 

 

Deja mă bate gândul să îmi fac un program, pentru a veni la Ploieşti o dată pe săptămână, cu fiica mea, ca să o duc la aceste cursuri de pregătire. Mai ales că sunt şi foarte ieftine. Un copil plăteşte doar 23 lei pe oră, iar valoarea primită depăşeşte orice aşteptare.

Am fost fascinată să aflu că şi adulţii pot învăţa limba engleză exact cu aceeaşi metodă de predare, şi rezultatele lor sunt spectaculoase.

Dacă sunteţi din Ploieşti şi vă doriţi un loc special unde să puteţi asimila limba engleză la nivelul de susţinere a examenelor Cambridge (voi sau copilul), vă recomand cu toată încrederea să mergeți la Centrul Educaţional Cursuri Copii Ploieşti. Poate ne vedem acolo. 🙂

 

Text de: Loredana Nan

Sursa foto: arhiva Centrului Educaţional „Cursuri Copii Ploieşti”

 

Later edit: Tocmai am aflat că Flori organizează astfel de cursuri şi în Bucureşti, dar pentru adulţi, în companii. Mi se pare foarte tare că şi un adult poate învăţa, tot cu tehnici NLP, limba engleză la nivelul de susţinere a examenului Cambrige.

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.